Problema simplă nu era, de fapt, chiar simplă

Sau, mai exact avea o capcană, cum au numit-o unii.

Unde era capcana asta și cum ar fi trebuit să ne dăm seama de ea fără nici un calcul:

  • în circuit avem o singură sursă (cea de 24 V);
  • curentul pe care sursa îl dă este reprezentat ca fiind de 10 A;
  • prin rezistența R1 se spune că circulă un curent de 12A.

Aceste trei condiții nu pot fi în același timp valabile.

Cu o singura sursă care dă 10 A de unde pot apărea 12A prin rezistența R1? De unde apare suplimentul de 2A? Rezistențele sunt elemente pasive de circuit, nu generează curent. Acesta trebuia să fie primul și cel mai important semnal de alarmă: într-un circuit în care avem doar elemente pasive și surse nu putem avea un curent mai mare decât cel dat de surse!

Al doilea semnal de alarmă apare când încercăm să aplicăm Kirchhoff I (KCL) și ne rezultă că Ix = – 2A. Rezultatul în sine nu e greșit. Se întâmplă ca în rezolvarea problemelor să presupunem anumite direcții de curgere a curentului și să ne dăm ulterior seama că presupunerea a fost falsă. Dar hai să vedem în ce condiții aplicăm astfel de corecții, având în minte că sensul asumat de curgere a curentului este de la + la – (o convenție care este exact opusul a ce se întâmplă cu adevărat în realitate): atunci când între punctul A și punctul B (de potențiale necunoscute inițial) am presupus un curent dinspre A spre B și din rezolvare am descoperit că defapt B are potențial mai mare decât A. Atunci da, în mod clar, sensul curentului este dinspre B spre A. Dar, aici, fără existența unei alte surse, in ramura cu Ix sensul de curgere este cel indicat: potentialul nodului de sus este setat de terminalul pozitiv al sursei de 24V iar potențialul nodului de jos de terminalul negativ (sus avem 24 V, jos 0 V).

Un alt treilea semnal de alarmă se ridică în momentul în care descoperim că având cei -2A, în ramura cu rezistența de 3 ohmi am avea o cădere de tensiune de 6V. Ceea ce e în neregulă având in vedere că ramura este conectată în paralel cu sursa de 24 V, deci ar trebui să avem o cădere de 24V aici.

 

De ce am scris acel post, de ce am întins capacana? Nu, nu a fost ca să îmi bat joc de voi, să demonstrez că pe vremea mea se făcea școală. Pe vremea mea, care era acum vreo 5 ani se făcea cred tot atâta școală.

Dacă ai greșit în rezolvarea problemei nu înseamnă că ești prost ci că încă nu te-ai prins că electronica e mai mult decât niște calcule matematice și urmărirea unui algoritm pentru a rezolva o problemă. Și eu am făcut greșeli similare și, crede-mă, în momentul în care începi să privești electronica altfel decât matematic începe să fie faină. Urmărește articolele viitoare de pe blog și-o să-ți arăt cum poti face asta și câte posibilități ți se deschid îndată ce o faci.

Problemă simplă

Au trecut ani buni de când nu am mai avut contact cu probleme simple de electricitate. Știu că circuitul de mai jos este aproape banal da’ chiar nu îmi mai amintesc cum pot afla necunoscutele. V-aș fi recunoscător dacă m-ați putea ajuta cu rezolvarea ei. Lăsați în comentariul acestui post soluția: cât este Ix și R1.

circuit

Multumesc!

Poza este luată de pe edn.com, dintr-un articol al lui Martin Rowe.

Update: am postat soluția și motivarea alegerii problemei aici.

Săptămâna #invatFPGA pe scurt (4)

Bh90fvjCUAA0qlu

  • tutorialul ăsta de la Intel este despre electronică înainte să fie despre PCB design. Urmăriți-l chiar dacă știți PCB design, vă asigur că e folositor;
  • despre eșantionare, Nyquist și lungimea de bandă pe scurt, aici. Înveți în 10 minute ce n-ai învățat în un semestru de facultate;
  • cum îți alegi un osciloscop, care sunt caracteristicile principale, care e diferența între diferite tipuri de osciloscoape (clasice, portabile, USB) , toate le găsiți în acest tutorial;
  • iatăcare au fost cei mai mari investitori în R&D din industria semiconductorilor în anul 2013 în cifre relative și absolute. Singura companie europeană din top este ST;
  • apropo de ST, aceștia organizează un concurs pentru produse IoT. Dacă aveți o idee, o puteți înscrie în concurs și în cazul în care ajungeți finaliști ST vă va ajuta să ieșiți cu soluția pe piață. Soluția trebuie să aibă la bază un microntroller STM32 (bazate pe ARM-Cortex-M) și să mai aibă măcar o componentă de la ST. Mai multe detalii, inclusiv ce puteți câștiga si cum puteți ajunge la Electronicaaici;
  • aveți un Arduino, sunteți hobbyști sau doar studenți la facultatea de electronică, oricare ar fi situația trebuie să știți cum funcționează diferite tipuri de senzori(presiune, temperatură, accelerometru, etc.) pentru a putea scoate maximul din ele. Aflați tot ce vreți să știți despre senzori aici;
  • acum că ați învățat atât de multe, cum le folosiți în avantajul vostru într-un CV? Aici găsiți sfaturi pentru un CV bun de inginer electronist;
  • un acvariu pe care îl puteți vedea în timp real in browser. Are la bază un sistem de întreținere bazat pe Arduino și puteți verifica temperatura, hrăni peștii sau oxigena apa;
  • un tutorial de introducere în lucrul cu CPLD-uri. Ele sunt precursoarele FPGA-ului, device-uri mai simple care se folosesc si azi în proiecte în care avem nevoie de un dispozitiv programabil dar complexitatea nu impune un FPGA.

Poza este luată de aici.