Problema simplă nu era, de fapt, chiar simplă

Sau, mai exact avea o capcană, cum au numit-o unii.

Unde era capcana asta și cum ar fi trebuit să ne dăm seama de ea fără nici un calcul:

  • în circuit avem o singură sursă (cea de 24 V);
  • curentul pe care sursa îl dă este reprezentat ca fiind de 10 A;
  • prin rezistența R1 se spune că circulă un curent de 12A.

Aceste trei condiții nu pot fi în același timp valabile.

Cu o singura sursă care dă 10 A de unde pot apărea 12A prin rezistența R1? De unde apare suplimentul de 2A? Rezistențele sunt elemente pasive de circuit, nu generează curent. Acesta trebuia să fie primul și cel mai important semnal de alarmă: într-un circuit în care avem doar elemente pasive și surse nu putem avea un curent mai mare decât cel dat de surse!

Al doilea semnal de alarmă apare când încercăm să aplicăm Kirchhoff I (KCL) și ne rezultă că Ix = – 2A. Rezultatul în sine nu e greșit. Se întâmplă ca în rezolvarea problemelor să presupunem anumite direcții de curgere a curentului și să ne dăm ulterior seama că presupunerea a fost falsă. Dar hai să vedem în ce condiții aplicăm astfel de corecții, având în minte că sensul asumat de curgere a curentului este de la + la – (o convenție care este exact opusul a ce se întâmplă cu adevărat în realitate): atunci când între punctul A și punctul B (de potențiale necunoscute inițial) am presupus un curent dinspre A spre B și din rezolvare am descoperit că defapt B are potențial mai mare decât A. Atunci da, în mod clar, sensul curentului este dinspre B spre A. Dar, aici, fără existența unei alte surse, in ramura cu Ix sensul de curgere este cel indicat: potentialul nodului de sus este setat de terminalul pozitiv al sursei de 24V iar potențialul nodului de jos de terminalul negativ (sus avem 24 V, jos 0 V).

Un alt treilea semnal de alarmă se ridică în momentul în care descoperim că având cei -2A, în ramura cu rezistența de 3 ohmi am avea o cădere de tensiune de 6V. Ceea ce e în neregulă având in vedere că ramura este conectată în paralel cu sursa de 24 V, deci ar trebui să avem o cădere de 24V aici.

 

De ce am scris acel post, de ce am întins capacana? Nu, nu a fost ca să îmi bat joc de voi, să demonstrez că pe vremea mea se făcea școală. Pe vremea mea, care era acum vreo 5 ani se făcea cred tot atâta școală.

Dacă ai greșit în rezolvarea problemei nu înseamnă că ești prost ci că încă nu te-ai prins că electronica e mai mult decât niște calcule matematice și urmărirea unui algoritm pentru a rezolva o problemă. Și eu am făcut greșeli similare și, crede-mă, în momentul în care începi să privești electronica altfel decât matematic începe să fie faină. Urmărește articolele viitoare de pe blog și-o să-ți arăt cum poti face asta și câte posibilități ți se deschid îndată ce o faci.

7 gânduri despre „Problema simplă nu era, de fapt, chiar simplă

  1. Pingback: Problemă simplă | Electronica de la tranzistor la FPGA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s